marți, 13 noiembrie 2012

Alexandru Pop :: Fundamentele Alchimiei



Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002
343p., ISBN: 973-35-1429-2

Dacă Alchimia, publicată în 1998 este o expunere generală asupra teoriilor şi practicilor alchemice, în studiul de faţă autorul face o prezentare generală, istorico-teoretică a grupului de elemente ce extrase din alte ştiinţe, alcătuiesc până la urmă alchimia. Privite astfel lucrurile, se constată că, cel puţin în teorie, alchimia exista deja cu mult înainte de a fi structurată ca ştiinţă, aşa cum, începând cu Evul Mediu şi continuând cu Renaşterea, va fi cunoscută în Europa Occidentală.
Bazele alchimiei europene, după Alexandru Pop, se regăsesc în gândirea greacă, în principal în cea filosofică, plecând de la hylozoismul ionian şi până la stoicism. Alţii merg însă mai departe, până la apusul filosofiei greceşti, în neoplatonism, curent ce sintetizează nu doar filosofia greacă ci se lasă influenţat de-o potrivă de ştiinţele oculte şi mai ales de magie. Neoplatonismul apare la Pop asociat secţiuii dedicate credinţelor mistice, alături de gnosticism, hermetism, kabbală şi mistica creştină.
Practica magică, este şi la autorul nostru parte integrantă a sistemului alchemic, însă nu prin filiera filosofiei, ci, pur şi simplu, ca ştiinţă ce avea să-i dăruiască alchimiei din cunoştinţele sale despre creaţie, deopotrivă materială şi spirituală. Sigur, accentul se va pune pe magia naturală / medicală. Astrologia se va vedea şi ea implicată, în sensul că mişcarea planetară şi operaţiile alchemice sunt într-o permanentă relaţie.

Toate ştiinţele „auxiliare” ajută formarea unui sistem alchemic ce se coagulează în jurul celor patru elemente (tetrasomia), a analogiilor macrocosm-microcosm, pe care le împrumută din ştiinţa hermetică, a dualităţii sulf-mercur, ca semn al influenţei gnostice, a focului alchemic şi... Pietrei Filossofale.
Singura mea menţiune ar fi fost aceea în care locul capitolului III („Orientarea pragmaică a alchimiei”) să fi fost pus capitolul IV („Filosofia limbajului”), aceasta pentru că cel din urmă mi se pare că se încadrează în planul cursiv al teoriei, pe când capitolul III, ţine mai degrabă de aspectul practic, singurul din această lucrare,ce merita a fi pus la final.

d.p.a.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Bloguri, Bloggeri si Cititori