*** :: Minuni ale sfinţilor îngeri

Traducere din limba greacă de

Ion Andrei Ţârlescu

Ed. Bunavestire, Bacău, 2002

223p., ISBN: 973-8071-58-5

Experienţa angeologică mai nouă, din perspectiva religiei creştine, este motivul apariţiei acestei colecţii de întâmplări cu oameni obişnuiţi, sfinţi şi creaturi cereşti.

Sub forma numeroaselor exemplificări, ne sunt relatate, oarecum tematic, o serie întreagă de evenimente extraordinare, ce de cele mai multe ori ca bază credinţa, fundament al religiei creştine. Un plus la perspectiva dogmatică şi istorică, ne este oferit spre finalul lucrării de experienţele ce ne descoperă o lume angelică încă deosebit de activă, aceasta pentru că majoritatea evenimentelor relatate nu coboară mai jos de secolul X. Este dacă vreţi dovada faptului că îngerii se mai ocupă de cei care doar cred.

Arhanghelui Mihail şi Gavril, îngeri „ai poporului”, războinici, păzitori, cântăreţi, a căror înălţime atinge uneori doi metrii, sau ce apar în extazele sfinţilor şi lasă în urmă o mireasmă nepământeană („spirituală”), toate acestea şi multe altele fac încă parte din fenomenologia manifestărilor „ortodoxe” angelice în relaţia lor permanentă cu lumea materială. De cele mai multe ori ei respectă în chip riguros dogma creştină, cu toate că nu întotdeauna se întâmplă să ţină cont de limita legii.

La un moment dat citim despre un „înger al morţii”, ce ţine în mâna sa o seceră (p.139), instrument ascuţit ce urmează a lua viaţa unui om. Alţi îngerii, precum nişte cronometre, numără clipele rămase din viaţa pământeanului a cărui destin pare a fi pecetluit. Probabil, motivul este unul evanghelic, în care se aminteşte de „secerătorii” de la sfârşitul timplului, ce vin să despartă grâul de neghină. Deosebirea constă în aceea că în cazul prezentat la început, secerătorul ia viaţa unei cuvioase şi nu a unui păcătos. Ori se gâdea evanghelistul că cei buni sunt luaţi iar cei răi sunt lăsaţi? Probabil că nu, pentru că cei blânzi vor moşteni pământul.

Creştinului pasionat de minuni i se oferă în primul rând această lucrare ce se vrea o dovadă vie a existenţei, voinţei şi lucrării îngerilor care nu pot fi altfel decât „creştini”, slugi ale lui Iisus Hristos, Domnul.

De asemenea, cercetătorul angeologiei, poate observa din perspectiva fenomenologică, până unde vorbim de faptele îngerilor ce cad sub incidenţa dogmei creştine şi de unde anume începe studiul comparativ a diferitelor tipuri de angeologie, mai cu seamă cele new-age-iste, a căror apariţii au inundat piaţa de carte românească.

d.p.a.