luni, 27 octombrie 2014

Joshua Trachtenberg :: Magie şi superstiţie la evrei. Studiu asupra religiei populare




Traducere din limba engleză de
Marilena Constantinescu.
Ed. Herald, Bucureşti, 2010
ISBN: 978-973-111-172-8. 378 p.

O excepţională incursiune în lumea magiei, vrăjitoriei şi demonologiei populare evreieşti, aşa poate fi definită cartea lui Joshua Trachtenberg. Nu o să găsim descrisă aici o demonologie teologică, aliniată canoanelor rabinice cu privire la interpretarea Torei, nici nu o să discutăm despre o ştiinţă demonologică totalmente aservită teologiei monoteiste. Pe de altă parte însă, nu trebuie să înţelegem că, la rândul ei, demonologia populară, este ruptă de realitatea religioasă iudaică. Iată şi motivul pentru care, rămânând pe acest plan al discuţiei, găsim că ea se naşte şi se dezvoltă în urma unei puternice interacţiuni între teologia iudaică şi cea a altor naţiuni politeiste, prima încercând să găsească rezolvarea provocărilor continue a celei de-a doua, din perspectivă monoteistă.
Pe baza a ceea ce este permis şi ce nu, din perspectivă monoteistă, se polarizează de partea binelui sau a răului nu doar fiinţele vii, ci întreaga creaţie. Din acest moment, odată definite taberele, urmează cunoaşterea lor. În sens restrâns, credinţa populară se constituie în suma experienţelor personale de la rabin la credinciosul simplu, de a se opune în chip practic demonismului celorlalte popoare, precum şi a duşmanilor spirituali deja cunoscuţi ai lui Israel.
Autorul dedică primele patru capitole prezentării răului prin actanţii lui şi modurilor în care ei îşi conduc atacurile. Următoarele două (cap.V şi VI) sunt dedicate binelui, mai precis îngerilor şi cuvintelor magice sau de putere, ca numele divine ori angelice. Capitolele VII-IX oferă cititorului o iniţiere generală în procedeele magice de la cele sugerate ori indicate explicit de Tora, la diferitele incantaţii şi descrieri ale pietrelor preţioase, ale amuletelor etc. Coborând spre spaţiul habitual, avem prezentate elemente ce ţin de protecţia magică a casei, a momentelor importante ale vieţii, cum sunt naşterea, circumcizia ori căsătoria (cap. X-XI).
Preocuparea pentru eliminarea bolilor ocupă de asemenea un spaţiu important, din perspectiva medicinii magice (cauză şi tratament, cap.XII). În fine, ultimile trei capitole sunt dedicate divinaţiei, plecând de la semne prevestitoare, trecând prin necromanţie, tâlcuirea viselor şi bineînţeles, astrologie.
Cu toate că este amintită de mai multe ori, Kabbala nu deţine un rol central în cercetarea lui Trachtenberg. El este interesat de modul în care elemente demonologice diferite interacţionează şi coabitează în mediul popular iudaic din antichitate până trâziu, în Evul Mediu.
Bibliografia este impresionantă, autorul apelând la mai multe lucrări în manuscris, ori chiar dacă tipărite, extrem de vechi. Este un studiu ce merită lecturat încet cu bucuria descoperirilor din fiecare pagină şi cu inevitabila părere de rău a apropierii de final.

d.p.a.
office.gnostic@gmail.com

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Bloguri, Bloggeri si Cititori