Shashi Bhushan Dasgupta :: Buddhismul tantric

Traducere din limba engleză de

Radu-Claudiu Canahai

Ed. Herald, Bucureşti, 2012

239p., 21,00 lei

ISBN: 978-973-111-280-0

Studiul domnului Dasgupta, nu este la fel de accesibil ca cel al lui André Padoux, la care am făcut câteva referiri cu ceva timp în urmă, aceasta pentru că cercetarea de faţă abundă în termeni specifici tantrismului, deopotrivă împrumutaţi şi „tâlcuiţi” din hinduism şi buddhism, ce-şi găsesc cu multă dificultate reverberaţia în cei europeni. Aceasta nu înseamnă însă că Dasgupta rămâne criptic. El reuşeşte să se facă înţeles nu doar sub forma elitistă, ştiinţifică a fenomenului, în sensul că pătrunzându-l reuşeşte să-l explice într-o asemenea manieră încât poate să zdruncine mentalitatea moralei exclusiviste europene. Nu face decât să descopere occidentului o lume a tantrismului deloc superficială. Complexitatea ei pleacă de la sensuri teologice, ezoterice şi filosofice atât de bogate, încât cititorul realizează brusc că s-a pierdut. Dasgupta se va apleca relativ puţin asupra aspectelor ce ţin de practica sexuală, prin aceasta dorind probabil să arate că ea reprezintă uneori doar obiectul şi nu subiectul eliberării, sau al neantizării, dar nu ca nimicirie, ci ca stare de nirvana, de unire şi pace absolută.

Misiunea tantrismului nu e doar aceea de a rupe lanţul cauzalităţilor, ce naşte durerosul proces de reîncarnare, ci ea ţinteşte ca scop final, prin eliberare, spre unirea şi trecerea dincolo de starea de identificare cu divinul, la aceea de realizare sau transformare a propriei noastre fiinţe în Dumnezeu.

Este adevărat că se apelează pentru aceasta la o întreagă terminologie, susţinută de o extrem de bogată experienţă religioasă, sau la metode ce ţin de lumea ocultului, cum sunt riturile de exorcizare, mantre, mudre, mandale şi multe altele, dar pentru că toate sunt gândite cu scopul de a se putea realiza şi finaliza cu bine exerciţiul ce duce la iluminarel, care e motivul suprem al buddhiştilor tantrici (p.218). Pentru tantrism, pare-se, mai rău decât iadul creştin e reîncarnarea.

André Padoux :: Tantra. Tradiţia hindusă

Traducere din limba franceză de

Radu Bercea

Ed. Herald, Bucureşti, 2012

331p., ISBN: 978-973-111-280-0

Studiul tantrismului suscită încă interesul cititorului de pretutindeni, cu toate că pe această temă s-a publicat enorm mai ales în vest. Pentru că atracţia ce o provoacă tantrismul este încă vie, o dovedeşte studiul lui Padoux, care a văzut lumina tiparului la Paris, în anul 2010, iar la noi în acest an, mulţumită editurii Herald, deja consacrată în tipărirea textelor de istorie religioasă şi nu numai. Din perspectiva cititorului român, cartea lui André Padoux completează cumva mai veche lucrare apărută la aceeaşi editură românească de prestigiu, şi anume cea a lui Jean Varenne despre care, cu puţin timp în urmă, am spus şi eu câteva cuvinte.

André Padoux (născut la Beijing) dovedeşte o cunoaştere profundă a fenomenului religios indian, tantrismul atrâgîndu-l într-un fel anume ca cercetător, aceasta poate şi din dorinţa de a clarifica în ochii cititorului occidental, ce anume înnsemna şi înseamnă tantrismul pentru India.

Lucrarea poate fi înţelească ca o lucidă trecere a gândirii sistematice-occidentale prin dimensiunile metafizicii tantrice, născută în mediile populare, continuată şi dezvoltată în sânul religiei hinduse, prin cuvânt (mantra, japa), rit (puja, diksa) magic şi religios deopotrivă, mistic în sens ritualic şi devoţional (bhakti), sfârşind printr-o literatură şi geografie sacră deosebit de bogată.

Jean Varenne :: Tantrismul. Mituri, rituri, metafizică

Traducere din limba franceză de

Anca Irina Lubenescu

Ed. Herald, Bucureşti, 2001

256p., ISBN: 973-9453-71-6

Erotismul indian e perceput la modul simplist de europeanul indecent ca o serie nesfârşită de poziţii acrobatice sexuale, ce par a testa mai degrabă elasticitatea tendoanelor decât motivul flexării lor.

Lucrarea lui Varenne ia în discuţie erotismul indian plecând, aşa cum se face, de la perspectiva oferită de originea sa mitică, trecând mai apoi prin riturile ce decurg din acestea şi sfârşind cu perceperea metafizică a realităţilor spirituale, a căror scop final este eliberarea ambilor parteneri.

Istoria sexualităţii nu pleacă, aşa cum am fi tentaţi să credem, de la simpla unire fizică a două corpuri, ci ea îşi are în hinduism originea în planul sacralităţii. Este deci o imitaţie a uniunii creatoare a zeilor, la originea existenţei cărora par a sta Zeiţa Mamă.

Excepţionalele explicaţii ale autorului cu privire la apariţia istorică a tantrismului, au ca punct de plecare o cunoaştere aprofundată a textelor sacre ale diferitelor sisteme religioase şi filosofice ce aparţin mai multor curente şi şcoli, aflate în armonie sau conflict, dispărute sau răspândite atât în India cât şi în afara graniţelor sale.

Ritualul ce implică deopotrivă participarea zeilor şi zeiţelor, altarul, mandala, mantrele, dar ce e cel mai important, acceptarea primirii în noviciat de către un maestru, toate acestea şi multe altele, sunt paşi siguri spre obţinerea aproape obsesivă a eliberării, în care uniunea sexuală e uneori parte integrantă.