Galaxia
Gutenberg, Târgu-Lăpuş, 2009
ISBN:
978-973-141-149-1. 253p.
Cateheza
baptismală reprezintă pe scurt învăţătura de credinţă (dogmatico-morală)
creştină ce educă pe acela care are în intenţie trecerea de la statutul de
idolatru (păgân), la acela de creştin.
Lucrarea
părintelui Jurca este pe de-o parte rodul unei munci de compilaţie, iar pe de
alta, a uneia de explicare a textelor antice creştine selectate şi publicate în
acest prim volum. Prin această abordare practică înţeleg că în cea mai mare
parte demersul autorului a fost îndreptat spre oferirea înspre lectură a acelor
scrieri ce aparţin creştinismului primelor veacuri cititorului care la rândul
său să-şi facă el însuşi o idee cât mai clară asupra întregului proces de
încreştinare a păgânismului antic.
Nu aş
putea spune că munca de „recrutare” a textelor diferiţilor autori creştini
reprezintă în sine o activitate ce necesită ani de studiu, după cum nici
explicaţiile oferite în cele câteva zeci de pagini de la finalul lucrării,
reprezintă efectul unor cercetări adânci, însă ceea ce cred că este cu adevărat
lăudabil, e aceea că autorul reuşeşte să aducă într-un singur volum o temă ce
dacă vrem, poate fi cu atenţie urmărită fenomenologic şi deci înţeleasă mai
ales sub aspectul ei evolutiv, sub aspectul ei moral, liturgic şi de ce nu,
demonologic, aceasta pentru cine deţine o cunoşatere cel puţin medie a
dezvoltării creştinismului din acele vremuri.
Sigur,
fiecare autor hotărăşte structura lucrării sale, după cum şi modul de abordare
a textelor ce urmează a fi citate. Pentru cititorul ce dispune doar de volumul
întâi (cum sunt şi eu spre exemplu), şi care nu deţine decât lecturi minimalre
înspre medii cu prvire la istoria creştinismului primar, lucrarea de faţă nu
spune mai mult decât că e o înşiruire de texte preluate din autorii creştini
necunoscuţi şi cunoscuţi, fără a reuşi în speţă să ofere explicaţii pe text,
măcar sub formă de note şi să aducă lumină acolo lectura unui ochi neavizat nu
observă nimic. Explicaţia de final, sub forma unui rezumat, aduce după părerea
mea, prea puţine elemente informaţionale care să explice complexitatea fenomenologică
a mulţimii de texte citate în primele 193 de pagini.
