Traducere de
Alexandra Hansa
Ed. Livingstone, Bucureşti, 2012
151p., 18,00 lei
ISBN: 978-606-92548-9-9
Dacă
un gând îţi spune că uneori nu trebuie să dai a doua şansă, atunci ar fi bine
să-l asculţi. Construcţia mea „creştină” m-a determinat să cumpăr şi a doua
carte a doamnei Lunden, cu toate că nu am fost deloc încântat de prima.
Evident că-i o problemă de gust, de care trebuie să ţi cont atunci când vrei să
începi a citi o carte. Păcat, eu am trecut peste, cu toate că, mai bine
cunoscându-mă, îngerul meu păzitor mi-a trimis gândul cel bun: nu merită! Şi
apoi am cumpărat-o...
Ideea
ascensională, new-ageistă ce propune cunoaştere şi eliberare prin intermediul
îngerilor nu este deloc nouă. O întâlnim de la facerea lumii şi până astăzi în
chiar toate culturile lumii. Indiferent de combinaţia teoriilor ce dezvoltă o
imensă gamă de tehnici şi metode practice, toate urmăresc relaţionarea cu
planul divin unde zeităţile superioare sau îngerii sunt permanent evocaţi în sistemele,
credinţele religioase şi practicile magice.
Magia
angelică, că tot veni vorba de ea, îşi găseşte cumva finuţ locul în această
lucrare, tocmai prin aceea că autoarea e practic dependentă de îngeri. Să
spunem că spiritul de noutate e adus cumva de relaţia îngerilor cu chakrele
noastre, care dacă sunt activate prin meditaţie şi rugăciune, trimit comenzi
ascensionale sufletului, precum butoanele unui lift. Simplu şi eficient nu?
Arhangheli
şi îngeri sunt chemaţi să cureţe şi să activeze roţile noastre spirituale
ruginite, iar în măsura în care găsesc participare şi din partea noastră, ne
pot ajuta să ajungem printre cei 144.000 de „înălţaţi” spirituali.
Probabil
aspectul suprem de noutate al acestei lucrări îl reprezintă enumerarea „simptoamelor
fizice ale ascensiunii”, ce mare parte dintre ele le regăsim în simtomele de
posesiune demonică, de care autoarea noastră se pare-se că nu are cunoştinţă.
Iată câteva dintre ele: pierderi de memorie, schimbări în situaţiile de
familie, probleme cu somnul, perioade de somn adânc, oboseală, surmenaj,
transpiraţii nocturne, ţiuit în urechi, vibraţii ale corpului, crampe
musculare, dureri de gât, mâncărimi ale pielii, dezorinetare, schimbări în
experienţele de rugăciune şi meditaţie, panică sau depresie, plânset însoţit de
sentimentul pierderii etc. (p.85-86).
Cartea
se vrea un manual de iniţiere în practica comunicării cu îngerii fără a atrage
atenţia cu privire la pericole, spre exemplu, intervenţia răului în acest tip
de comunicare. Dar de ce mi-aş bate capul când arhanghelii Rafael şi Gabrie
transmit prin autoare că „nu există bine sau rău. Există doar puncte de vedere”?
(p.48-49). La fel susţine şi într-o lucrare
ce priveşte biddhismul tantric. Să fie inspirată şi tantra tot de îngeri? Poate,
mă gândesc la veghetorii lui Enoh, dar asta-i alt subiect...
Christina
e sigură pe metodele şi recomandările sale, motiv pentru care nu trebuie să ne
temem de faptul că vorbind toată viaţa cu îngerii, ajungem la final în faţa
măreţelor porţi ale iadului unde plini de uimire apostrofăm cerberii cu deja
vestita frază: Glumiţi? Ştiţi cine sunt eu? Sunt cetăţean cerec... şi am
drepturi? Răspunsul: Ham!
d.p.a.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu